De ce spun NU pentru Victor Ponta

                    (sursa Mediafax)

Mărturisesc că atunci când a devenit președintele PSD, în naivitatea mea, am crezut că Victor Ponta va veni cu schimbarea în rândul social democraților și că va face pași mari către o nouă față a politicii românești. Nu sunt totuși sigur dacă chiar am crezut asta sau doar am sperat că se va întâmpla așa.

Acum pot spune că mi-a trecut repede și am revenit la realitate. După patru ani în care s-au întâmplat foarte multe, dintre care doi de guvernare, pentru mine personal lucrurile sunt clare. Astăzi îl avem pe prezidențiabilul Victor Ponta, un Prim Ministru marionetă a baronilor PSD, care vorbește fie ca deputat, fie ca Prim Ministru, dar niciodată din calitatea ambelor funcții pe care le deține și care nu pierde ocazia de a juca murdar de fiecare dată când are această ocazie.

Prima mișcare nedemocratică și antisocială mai importantă acceptată de Victor Ponta, deputat, Prim Ministru și președintele principalei formațiuni parlamentare, a fost Marțea Neagră, după cum bine a numit-o Dragoș Paul Aligică. Acesta a fost complet de acord cu legile votate și propuse în acea marți de 10 decembrie 2013, legi care aduceau o supra-imunitate tuturor celor care conduc țara (preşedinte, senatori și deputaţi) prin modificările aduse codului Penal. Tot atunci s-a votat legea admnistiei și grațierii, legea lobby-ului și a minelor, toate cu intenția clară a încălcării democrației și a drepturilor cetățeanului. Din fericire lucrurile nu au mers foarte bine atunci deoarece Curtea Constituţională a intervenit și a stopat pentru moment elanul antidemocratic al actualei puteri.

Și dacă tot am adus în discuție legea minelor, să ne amintim declarația Premierului referitor la proiectul Roșia Montană, când a spus că deputatul Victor Ponta va vota împotriva proiectului propus de Guvernul condus de Victor Ponta. Cum oare ar putea un om să propună un proiect pe care declară oficial că nu-l va susține? Este incredibil cu câtă nerușinare poate să ne vorbească acesta nouă celor care îi plătim cele două salarii de parlamentar și de șef al Guvernului. Din aceeași categorie fac parte și acțiunile MAI-ului, mai precis ale jandarmeriei, împotriva protestatarilor exploatării gazelor de șist de la Pungești. Toate aceste acțiuni au avut acordul Premierului Victor Ponta.

A avut doi ani în care a fost la guvernare, timp în care ne-ar fi putut convinge că își dorește cu adevărat o reformă a politicului, dar nu a reușit decât să pună în față câțiva miniștrii tineri, unii mai capabili decât alții și cam toți la fel de coordonați de către renumiții baroni din PSD. Mai mult, a crescut pensiile, a dat banii înapoi bugetarilor și a redus TVA-ul la pâine cu prețul taxei pe stâlp și a majorării accizei la carburant. De fapt Guvernul Ponta nu a făcut decât să ne dea o pâine și să ne ia un sac de grâu. Este drept că a mai luat o măsură care trebuia luată chiar de predecesorii săi și anume reducerea CAS, dar problema este că prin această măsură a lăsat o gaură în buget imensă fără să explice cum o va acoperi. Suntem la finalul lui octombrie și nu avem făcut public bugetul pe 2015. De ce oare?

Prefer să sar peste plagiatul de la doctoratul domnului Ponta pentru că nu are niciun sens să mai vorbesc despre acesta și ajung în prezent, în campania electorală când a reușit pentru încă o dată să ne arate ce om josnic este. Personal l-a atacat pe principalul contracandidat, Klaus Iohannis, prin lovituri la adresa vieții private a acestuia, la adresa religiei și a originii etnice a acestuia. De asemenea, după ce au suspendat pentru 45 de zile legea anti-migrație pentru a racola primarii din celelalte partide, cei de la PSD au început și o anti-campanie pentru candidatul ACL, spunând că acesta din urmă va tăia pensiile în fluturași expediați cu talonul de pensie prin Poșta Română. Practic Victor Ponta duce o campanie murdară chiar împotriva românilor.

Ei bine, astea sunt în mare motivele pentru care eu NU o să votez cu Victor Ponta. Nu spun asta pentru că ar fi un alt candidat care să-mi prezinte încredere, dar știu că, dacă Victor Ponta ar ajunge președinte, nu este nicio șansă să trăim într-o țară mai puțin coruptă și mai dezvoltată economic.

Pentru ce muncim...

Probabil că aproape toată lumea cunoaște metoda prin care patronii de mici firme plătesc angajații oficial cu salariul minim pe economie, iar diferența până la valoarea negociată este "plătită în plic". Acest procedeu de a micșora valoarea taxelor datorate la stat mai poartă numele și de "muncă la gri".

Dar ce ne facem atunci când angajatorul nu plătește angajatului nici măcar salariu minim net prevăzut prin contract, ci îl plătește doar pentru cât reușește să producă într-o lună? Observați că am evidențiat acel "să producă" și asta pentru că normele și prețurile pe produs realizat sunt calculate în așa fel încât pentru angajat este aproape imposibil să-și scoată salariul.

Ei bine, dacă nu vă vine să credeți, asta se întâmplă în România. Am stat și m-am gândit cum am putea să mai numim acest tip de muncă, dar pur și simplu nu am reușit să îi găsesc un nume. Probabil că veți spune că sunt proști cei care acceptă să lucreze în condițiile astea, dar problema e că acești oameni sunt nevoiți să lucreze pentru a câștiga câțiva bănuți și pentru a putea supraviețui. Sunt oameni care poate au credite la bănci pe care nu și le-au făcut ca să-și cumpere plasme și telefoane deștepte, ci le-au făcut pentru a susține copiii în facultate sau poate s-au îmbolnăvit și aveau nevoie de bani pentru a plăti serviciile medicale sau pentru orice altceva care trebuia obligatoriu făcut și care necesita bani. Da, asta e realitatea în care trăim și chiar dacă ne e greu, trebuie să mergem mai departe.

De remarcat este că angajații care se confruntă cu astfel de situații sunt mai ales cei care lucrează în industria ușoară. Această industrie este cel mai prost plătită din țară și culmea este că produsele care rezultă nu se vând la prețuri chiar atât de mici. Atunci când mergeți să faceți cumpărături din Zara, H&M sau C&A ar trebui să vă gândiți câtă muncă au trudit unii pentru acele produse, în mare parte de calitate, pentru a câștiga și de zeci de ori mai puțin decât prețul de raft al unui produs. Spre exemplu manopera pentru o simplă bluză începe de la sub un leu și merge până undeva la maxim 5-6 lei. Iar prețul de raft poate ajunge și la mai mult de 100 de lei. Același lucru se întâmplă și în cazul produselor marcă proprie a marilor supermarketuri. Acesta este prețul plătit pentru faptul că un sfert de secol am căutat produse ieftine din import, în mare parte din China, și nu am stimulat vânzările produselor autohtone.

Acum să revenim la angajatorii noștri care uită ce înseamnă să fi patron. Dragi patroni de mici firme falimentare, a fi antreprenor înseamnă să-ți asumi riscuri. Trebuie să plătești salariile angajaților în ziua stabilită prin contract. Trebuie să plătești taxe și impozite la stat pentru ei. Trebuie să-ți respecți angajații și să-i motivezi. Un angajat muncește pentru a primi salariul la finalul lunii. Pe el nu-l interesează dacă tu ai făcut profit sau nu. El muncește pentru a fi plătit. Dacă ar fi vrut să-și asume riscuri, atunci nu s-ar mai fi angajat. Ar fi fost chiar el patron și poate că ar fi fost milionar sau poate că ar fi fost falimentar. Dar nu este patron, este angajat și trebuie să beneficieze de drepturile lui. Dacă nu îți convine să-ți asumi riscuri, atunci treci în tabăra cealaltă și vezi dacă e mai bine.

Am transmis mesajul de mai sus în speranța că vor ajunge din greșeală pe acest blog și acei așa-ziși "patroni" și că vor înțelege ce obligații și răspunderi au cu adevărat.

Și pentru că de multe ori aceștia nu se mulțumesc nici cu metodele de plată precizate mai sus, recurg și la alte ipocrizii mult mai grave, cum ar fi neînregistrarea contractelor de muncă la ITM. Automat nu plătesc nici taxele, iar angajații bineînțeles că nu sunt nici asigurați la CNAS. Tragedia este că acești minunați patroni nu se gândesc că, pe lângă faptul că sărăcesc statul destul de mult (lucru mai puțin important până la urmă), pot fi părtași la moartea unor persoane care din cauză că nu sunt asigurați pot să-și piardă viața.

Toate aceste fapte sunt desigur contravenții sau infracțiuni și se pedepsesc conform legii. Trebuie doar să fie aduse la cunoștință organelor în măsură să aplice legea și mai departe să sperăm că acestea își vor face treaba.

Pentru cei care sunt într-o situație similară le recomand să meargă de urgență la oficiul ITM din raza căreia aparțin. Astfel vor ști exact care este situația contractelor lor de muncă și ce este de făcut mai departe.

De asemenea, CNAS oferă posibilitatea de a vă verifica online dacă figurați ca asigurat în baza lor de date. Dacă doriți să vă verificați, accesați următoarea adresă: http://siui.casan.ro:82/Asigurati/.